CLOSTRIDIUM DIFFICILE INFECTION IN A GASTROENTEROLOGY DEPARTMENT

Oana Cristina Stoica1, Anca Trifan1,2, Irina Gîrleanu1,2, Stefan Chiriac1, Roxana Maxim1, Camelia Cojocariu1,2, Carol Stanciu2

  1. “Gr. T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iasi, Romania
  2. Institute of Gastroenterology and Hepatology, Iasi, Romania

Background

Clostridium difficile infection (CDI) increases mortality rates, incidence and disease severity in hospitalized patients worldwide and has become a dreaded nosocomial pathogen. Apart from antibiotic use, other risk factors such as advanced age, use of proton pump inhibitors (PPI), multiple comorbidities, previous hospitalizations, inflammatory bowel disease (IBD), and liver cirrhosis are being recognized. The aim of this study was to assess the incidence andrisk factorsof CDI in our centre.

Material and Methods

We retrospectively analysed data on patients admitted to Institute of Gastroenterology and Hepatology Iasi, whose stool samples were tested for Clostridium difficile (C. difficile) toxins between January 2011 and December 2015.Demographic data, clinical characteristics and risk factors (antibiotic use, underlying malignancy, corticosteroids, and use of PPI) were reviewed. CDI was considered hospital-acquired if onset of symptoms occurred more than 48 hoursafter admission, and community-acquired if symptom onset occurred in the community or within 48 hours of admission to our department.

Results

During the study period we identified a number of 280 patients diagnosed with CDI. Among them, 105 (37.5%) patients had liver cirrhosis, 55 (19.7%) IBD, 13 (4.64%) acute pancreatitis, 12 (4,29%) bleeding peptic ulcers, 22 (7.86%) gastrointestinal neoplasia.

The latter (26%) had other comorbidities like cardiovascular, renal, and pulmonary disease. The annual incidence of CDI in our centerincreased from 1.07% in 2011 to 35% in 2015. Risk factors for CDI were: previous antibiotic use (OR=1.77, CI=1.095-2.889; p=0.019), use of proton pump inhibitors (OR=1.21, CI= 1.070-1.376; p=0.001), prior hospitalizations (OR 1.54, CI 1.252-2.163; p0.0001), and antibiotic use in hospital (OR 9.61, CI 4.643-19.893; p0.0001).

Conclusion

CDI in patients admitted in a gastroenterology department is a serious life-threatening infection and should be treated aggressively with close clinical follow-up. Antibiotic use, previous hospitalizations, and use of proton pump inhibitors represent risk factors for CDI.

Keywords: Clostridium difficile infection, incidence, risk factors, comorbidities.

INFECȚIA CU CLOSTRIDIUM DIFFICILE ÎNTR-UN CENTRU TERȚIAR DE GASTROENTEROLOGIE

Oana Cristina Stoica1, Anca Trifan1,2, Irina Gîrleanu1,2, Stefan Chiriac1, Roxana Maxim1, Camelia Cojocariu1, Carol Stanciu2

  1. Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. T. Popa” Iasi, Romania
  2. Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie, Iasi, Romania

Introducere

Infecția cu Clostridium difficile (ICD) a devenit în ultimii ani una dintre cele mai frecvente infecții nosocomiale, asociindu-se cu rate crescute de mortalitate. Pe lângă antibioterapie, au fost identificați și alți factori de risc cum ar fi: vârsta avansată, utilizarea inhibitorilor de pompă de protoni (IPP), comorbidităţile, spitalizările repetate, bolile inflamatorii intestinale (BII) și ciroza hepatică.Scopul acestui studiu a fost reprezentat de evaluarea incidenței și a factorilor de risc pentru ICD în cadrul unui centru terțiar de gastroenterologie.

Material și metode

Am efectuat un studiu retrospectiv care a inclus pacienți internați în Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie, Iasi, a căror probe de scaun au fost testate pentru toxineleClostridium difficile (C. difficile), în perioada ianuarie 2011-decembrie 2015.Datele demografice, clinice și terapeutice au fost revizuite. ICD a fost considerată nosocomială dacă simptomele au debutat la peste 48 ore de la internare, respectiv comunitară, dacă simptomele au apărut la mai puțin de 48 ore de la admiterea în spital.

Rezultate

Lotul de studiu a inclus un număr de 280 pacienți diagnosticați cu ICD. Dintre aceștia, 105 (37.5%) cirotici, 55 (19.7%) cu BII, 13 (4.64%) cu pancreatită acută, 12 (4,29%) cu ulcere peptice hemoragice și 22 (7,86%) cu neoplazii digestive. Restul pacienților au prezentat alte comorbidități din sfera cardiovasculară, renală și pneumologică. Incidența anuală a ICD a crescut de la 1.07% în anul 2011 la 35% în anul 2015. Factorii de risc identificați au fost: expunerea anterioară la antibiotice (OR=1.77, IC=1.095-2.889; p=0.019), tratamentul cu IPP (OR 1.21, IC=1.070-1.376; p=0.001), spitalizările anterioare (OR 1.54, IC=1.252-2.163; p0.0001), și tratamentul cu antibiotic în spital (OR 9.61, IC=4.643-19.893; p0.0001).

Concluzii

Incidența ICD la pacienții internați într-un department de gastroenterologie a înregistrat o creștere semnificativă astfel încât se indică menținerea unui grad ridicat de suspiciune pentru această infecție. Utilizarea antibioticelor, spitalizările anterioare și tratamentul cu IPP reprezintă factori de risc pentru dezvoltarea ICD.

Cuvinte-cheie: Infecția cu Clostridium difficile, incidență, factori de risc, comorbidități.